La cine visezi atunci cand nu te vede nimeni?

Acum cateva zile am primit un email de la Maria, care m-a rugat sa impartasesc cu tine si cu fiecare femeie din aceasta comunitate povestea ei pentru ca are nevoie de suportul vostru.
Maria are 33 de ani, este casatorita de 8 ani, are 2 copii frumosi, o fetita de 7 ani si un baietel de 4. Si-a dorit sa devina mama inca de cand era foarte tanara. Daca ai vedea-o pe strada ai invidia-o pentru eleganta ei, pentru familia frumoasa si pentru stilul ei de viata.
Pana sa il intalneasca pe Liviu, actualul ei sot, a mai avut o relatie de 5 ani cu Catalin, pe care l-a considerat mult ani sufletul ei pereche. Catalin a plecat cu un proiect in strainatate promitandu-i ca dupa o vreme o va chema si pe ea la el.
Anii treceau, Catalin era tot departe si ceasul biologic al Mariei batea din ce in ce mai tare. Atunci l-a cunoscut pe Liviu, care a cerut-o in casatorie dupa doar cateva luni.
A acceptat crezand ca o familie si rolurile de mama si sotie sunt tot ceea ce are nevoie sa se simta implinita. Liviu este un barbat minunat, cu o situatie materiala foarte buna, o persoana influenta in Botosani si care i-a oferit toate conditiile necesare pentru a-si forma familia la care atat de mult visase.
Cand a nascut fetita a fost ca si cum a renascut. Primele momente impreuna cu acel mic ingeras au facut-o sa pluteasca de bucurie. Noul rol de mama ii venea ca o manusa si se simtea cu adevarat implinita.
Si-a dedicat in totalitate primii doi ani fetitei, si nu o deranja ca Liviu venea acasa seara tarziu, nici faptul ca ei aveau relatii intime foarte rar. Oricum nu se mai simtea de mult femeie. Nu se ingrijorase prea tare pentru ca punea totul pe seama maternitatii.
Apoi a ramas insarcinata din nou si a adus pe lume o mandrete de baietel. A petrecut alti doi ani devotata total copiilor.
Uneori, tarziu in noapte, dupa ce micutii adormeau, se simtea tare singura si avea un gol din ce in ce mai mare in suflet, gol pe care nu il putea intelege. Pana la urma avea tot ce isi dorise vreodata. Un sot bun si care se ocupa de toate cheltuielile casei (toate prietenele ei o invidiau pentru asta), doi copii minunati, o casa frumoasa, vacante de in cele mai exotice locuri ale lumii.
Erau momente cand o apuca tristetea, dar punea totul pe seama unor dereglari hormonale si isi spunea mereu ca nu are voie sa se simta trista pentru ca Dumnezeu a fost tare generos cu ea.
Dupa ce a implinit baiatul 3 ani a inceput sa mearga la gradinita. Astfel avea, in sfarsit, cateva ore libere doar pentru ea. A avut un soc cand s-a dus pentru prima data, dupa multi ani, singura la shopping si s-a privit in oglinda. Nu se gandise niciodata ca a impatranit atat de mult in doar cativa ani. Aproape ca nu se mai recunostea.
Era furioasa pe Liviu ca nu ii atrasese niciodata atentia. Era mai furioasa pe dansa ca a uitat in toti acesti ani de ea.
Asa a hotarat sa inceapa sa faca mai multe pentru ea. Si-a facut un abonament la sala, la masaj, a inceput sa citeasca, sa se ingrijeasca mai mult, sa aiba grija la alimentatie si la orele de somn.
Dupa cateva luni deja era alt om. Alt tonus, alta stare de spirit, alta imagine in oglinda! Cu toate astea se simtea la fel de singura si la fel de goala pe dinauntru.
Pana la urma pentru ce si pentru cine facea toate aceste eforturi daca pentru sotul ei era aproape invizibila. Nu il prinsese niciodata cu o femeie, dar nu intelegea de ce e atat de rece si indiferent cu ea. Il lipsea dragostea, afectiunea, admiratia unui barbat.
Dar nu avea cui sa se planga, nu avea ce face decat sa mearga inainte, sa pozeze in continuare in sotia si mama perfecta, cu zambetul larg pe buze pentru a nu da satisfactie niciunui carcotas.
Intr-una din zile dadu la sala nas in nas chiar cu Catalin, iubirea ei din adolescenta. Au schimbat doar cateva vorbe. Ea i-a spus ce familie frumoasa are. El i-a povestit ca s-a intors doar pentru cateva luni in tara, asteptand un nou contract in strainatate.
In zilele urmatoare s-au tot vazut la sala si desi ea evita sa stea in preajma lui, din cand in cand isi aruncau priviri, se intersectau din greseala. In aer se simtea parca o tensiune si o dorinta din partea amandurora.
Inima ii batea mai tare de fiecare data cand il stia prezent in sala. Usor, usor Catalin ii aparea in minte tot restul zilei si nu se gandea decat la urmatoarea zi cand il va revedea. Uneori ii zbura gandul departe imaginadu-si ce ar fi fost daca in loc sa se marite cu Liviu se marita cu Catalin. Apoi isi dadea o palma si isi impunea sa nu se mai gandeasca.
Astfel de ganduri nu trebuiau sa ocupe mintea unei sotii respectabile si mai ales mintea unei mame devotate.
Se hotari sa il evite chiar si mai mult, schimband orele de sala. Mergea seara dupa 8 si statea pana la inchiderea salii. Astfel era sigura ca nu se mai intersescta cu Catalin. Trecu o saptamana de cand nu il mai vazuse, desi in visele ei il vedea zilnic.
Era trecut de ora 9 cand se deschise usa de la sala si il vazu pe Catalin intrand. In sala nu mai era nimeni. Catalin isi uitase geanta de sala in vestiar si era ultima lui zi in tara. Ii spuse Mariei ca a doua zi urma sa plece si o imbratisa de ramas bun. Amandoi ar fi vrut ca acea imbratisare sa dureze o vesnicie. Maria simtea ca inima ei se rupe in bucati pentru a doua oara.
Fara sa isi dea seama, au ajuns amandoi in vestiar unde au trait cateva momente de dragoste asa cum nu mai traisera de multi ani!
El i-a marturisit ca nu a mai putut iubi pe nimeni asa cum a iubit-o pe ea si ca daca vreodata va vrea sa fie impreuna sa il caute. Ii intinse cartea sa de vizita, apoi cu ochii in lacrimi o saruta si pleca.
Drumul spre casa a fost un drum greu, plin de remuscari, dar si de durere.
Doar cateva clipe de dragoste o facura sa se simta din nou completa, sa se simta din nou femeie, sa se simta iubita si dorita!!
Din acea zi Maria traieste in fiecare zi cu vina ca si-a inselat sotul si cu dorinta ascunsa de a-l parasi! Din acea zi evita cat poate sa mai faca sex cu barbatul ei din acte, retraind iar si iar acele clipe de iubire din vestiarul salii de sport.
Sunt zile cand se simte murdara si mincinoasa si ar vrea sa dea tipul inapoi sa stearga acel incident. Cum ar mai putea sa isi priveasca sotul in ochi daca acesta ar afla ca l-a inselat? El care i-a oferit totul in casa, el care este un tata bun pentru copii?
Cum ar putea sa explice vreodata copiilor aceasta greseala pe care a facut-o?
Cum ar mai putea iesi in lume, daca lumea ar afla ca sotia si mama perfecta a facut una ca asta? Probabil ar fi pusa la zid si judecata de toti. Ah..ce cosmar!!
Si totusi….noaptea in visele ei se vede urcandu-se in primul avion zburand spre cealalta jumatate a inimii ei.
Maria mi-a scris din dorinta de a afla parerea voastra, a femeilor din comunitatea femeiaDeSucces.ro.
Incercati sa va conectati cu inima la povestea ei si sa va imaginati ce ati face daca ati fi in locul ei.
Asteptam cu drag mesajele tale. Maria are nevoie de parerea ta.
Eu una mi-as asculta inima!! O viata avem. Poate sa isi ia copiii cu ea si gata!
Ce viata e asta? Plus ca peste cativa ani copiii vor pleca si cu ea ce va ramane?
Draga Oana,
nu e asa simplu sa isi “ia copiii si gata”. Mai e si un tata la mijloc, plus ca acesti copii nu sunt niste papusi. Nu pot fi smulsi din mediul lor, de langa tatal lor, de langa prietenii lor asa usor.
Problema e mult mai complexa decat pare la prima vedere..
Dar Catalin sigur va accepta 2 copii care sunt ai altui barbat?
Iar pentru el cariera a fost mai importanta ca ea și după ce s-a realizat nu a cautat-o.
Și nici măcar după regăsire nu a făcut nimic pentru a o recupera pentru că o carte de vizită nu înseamnă că o iubește, poate o vrea doar ca amantă. . .
Unde să plece cu 2 copii dacă iubește doar ea, iar Catalin nu.
lucrutile nu-s atât de simple.
Nu trebuie sa se gandeasca la ce va zice lumea. Lumea mereu o sa aibe ce comenta. Cred ca trebuie sa faca ceea ce o face pe ea fericita. Sa fie un pic mai “egoista”. Trece viata pe langa ea si o sa-si dea seama ca nu a savurat-o la maxim.
Daca nu ar fi copiii ar fi mai simplu si ai avea mare dreptate. Insa atunci cand avem copii suntem responsabili de dezvoltarea lor si de evolutia armonioasa a lor. Trebuie sa fim constienti de nevoile si de dorintele lor.
Cu intelepciune si rabdare se vor rezolva toate. Multumim de mesaj!
Sa plece ca sa ce? Sa o lase din nou ala? Plus ca daca ea nu are nici o sursa de venit cum isi va creste copilasii? Si cum sa fie atat de egoista si sa nu se gandeasca la binele copiilor?
Daca nu a gandit atunci cand s-a culcat cu ala acum sa sufere si sa indure!!
Sma, hai sa nu aruncam si noi cu pietre. Ea are nevoie de suportul nostru macar moral. Oricum trece printr-o perioada foarte grea sa nu o mai ingreunam si noi. Ai vazut ca traieste cu remuscari si cu sentimente de vinovatie…Crezi ca usor ii este?
Suntem aici ca sa ajutam cu un sfat daca putem, daca nu o vorba de incurajare e binevenita.
O zi frumoasa!
Orice relatie/casnicie se “raceste” in timp. Casnicia voastra de la inceput a pornit cu un mare minus, si anume ca tu, Maria, nu ai putut sa iti iubesti sotul din toata inima. Perioada cand ai fost gravida/proaspata mama e perioada cand de obicei sotii se plang ca sotiile lor “uita” de ei, si se preocupa doar de copii. Tu ai renascut la nasterea copiilor tai, iar sotul tau s-a indepartat incet incet de tine, dragostea si pasiunea si romantismul au devenit de domeniul trecutului, nu era timp de asa ceva, si tu nu ai observant aceasta lipsa, dar el da. Tu ai observant abia cand ai avut mai mult timp liber fara copii.
Legat de fostul iubit, orice “prim” iubit ne creeaza fluturi in stomac chiar daca iubim acum pe altcineva, e exact din cauza a “ce ar fi fost daca…” Iti zic eu ce ar fi fost, ar fi acelasi lucru care se intampla si acum, relatia s-ar fi racit si tu te-ai simti la fel de singura.
A fost o mare prostie sa iti inseli sotul, fiindca iti produci si tie o mare durere cu asta nu numai sotului si copiilor tai.
Sa vedem ce s-ar intampla daca ai divorta: confruntarea si sotul, sa zicem ca ar fi de accord sa divorteze. Dat fiind faptul ca tu ti-ai permis sa stai 2 ani acasa cu copii imi zice ca salariul tau/pregatirea ta este sub nivelul sotului. Asta inseamna ca el va face tot sa iti ia copii, fiindca ii poate intretine si banuiesc ca are si un cerc de influenta, iar tu fara casa, fara un salariu mare sa iti permiti o chirie, nu o sa poti tine copii cu tine.
Sa zicem ca totusi reusesti sa obtii custodia lor, nu cred ca sotul tau va fi de accord sa ii duci in strainatate departe de el.
Apoi sa nu uitam ca va trebui sa le explicit copiilor de ce ii rupi de tatal lor pe care il iubesc, si nu mai pot sa il vada deloc, si ii duci la un strain.
Sa zicem ca totul se rezolva, copii inteleg, sotul intelege, poti sa faci ce vrei.
Ce ar face Catalin? Ca sa fiti impreuna trebuie sa te muti la el cu copii cu tot, este el pregatit sa creasca 2 copii ai altuia, si sa intretina inca 3 persoane? pana iti gasesti si tu un loc de munca?
Copii ar trebui sa isi sch scoala/gradinita, sa invete o noua limba, ii desparti si de bunici etc.
Sa zicem ca toate astea iti reusesc, tu te-ai simti fericita si multumita?
Daca da, atunci fa asta despite-te de sotul tau, si fugi cu copii la omul pe care il iubesti. Dar esti sigura ca el te iubeste la fel de mult? Faza cu cartea de vizita mi se pare mai mult ca te asteapta pe la el in vizita ca si amanta, nu ca si mama cu 2 copii, poate ma insel.
Sfatul meu ar fi sa vorbesti cu sotul tau despre relatia voastra, despre nevoile tale, fa tu pasi spre el, daca il vrei, nu astepta sa faca el, el a primit deja destule palme din partea ta, poate puteti apela la un consilier marital, sau psiholog, etc.
Al doilea sfat ar fi sa iti inchipui cum ar fi viata ta peste 5 ani cu sotul tau, si peste 5 ani cu Catalin, ce ar fi bine si ce ar fi rau, care sunt posibilitatile. Si apoi punand in balanta cele doua variante, vezi care este cea mai buna pt tine.
Daca il alegi pe Catalin trebuie sa stii sigur ca el e capabil de orice pt tine si copii tai, cand a intrerupt relatia voastra se pare ca cariera era mai importanta decat tine.
De asemea oamenii se schimba in timp, si au trecut multi ani trebuie sa va cunoasteti din nou, ca sa vedeti care sunt scopurile si prioritatile in viata, s-ar putea ca el sa nu mai fie acelasi Catalin de care te-ai indragostit tu.
Daca il alegi pe sotul tau, trebuie sa stii daca te inseala sau nu, daca are o amanta pe care o iubeste, sau doar s-a consolat cu necunoscute din cand in cand.
Decizia nu este grea, este greu ce va urma, mai exista is o a treia cale, sa te desparti de sotul tau si sa cauti alt barbat in preajma care te poate iubi si pe care il poti iubi cu adevarat.
Nu sustin nici casniciile nefericite, copii o sa sufere dar sufera si acum daca simt tensiune intre parinti.
Ai grija de tine!
Un mesaj complex si care analizeaza situatia din mai multe puncte de vedere. Sper din suflet sa o ajute mesajul tau sa isi mai clarifice gandurile.
Multumim!!
Consider ca femeia nu se duce la barbat ci barbatul la femeie.Fluturii din stomac sunt de ajuns sa Îți crească aripi dar nu va îmbunătăți realitatea de acasă.
Consider ca trebuie sa se gândească dacă ce are acasă o face fericita dacă nu sa aibă puterea de de a avea un nou început ca femeie.
Cred ca scopul ei a fost atins și este mama și este soție dar nu e femeie și știu ca e foarte greu de recunoscut faptul ca la început nu toți vedem cum vor derula lucrurile sau ca ne vom dori altceva.
Orice schimbare positiva va aduce cu sine lucruri positive in relatia cu ceilalți implicit copiii.
Sper ca am putut fi de folos și Îți urez putere de schimbare și exprimare.
Multumim, Nicoleta! O zi minunata!
Maria s-a ocupat de forma ei fizica, nu si de sufletul, individualitatea ei. Ea incearca o solutie exterioara la o problema a ei interioara. Intre datoria fata de sot si iubirea fata de iubitul din adolescenta, eu as alege sa ma ingrijesc de sufletul meu. Mai mult decat un a fi cu barbat, acum Maria are nevoia sa fie cu ea insasi si sa se uite adanc in interiorul ei, sa se inteleaga pe sine.
GOLUL este al ei personal si nici un barbat nu i-l va putea umple, pana cand nu se va ocupa ea personal de asta. Solutia mea este: SOLITUDINE temporara pana la limpezirea gandurilor.
Bine punctat. Golul dinauntrul tau nu il poate umple nimeni si nimic. Trebuie sa invatam sa ne facem singure refillul propriului rezervor de iubire.
Abia dupa ce vom fi noi implinite cu noi, vom putea trai fericirea alaturi de altcineva.
Partenerul de viata bine ca o cireasa de pe tort. Daca nu ai bucata de tort, cireasa nu are unde sa stea.
Bună! Mă număr și eu printre persoanele care au citit acest articol. In primul rând cine sunt ceilalți a-şi da cu părerea? Cine este lumea că sa judece? Avem o singură viața și dacă o trăim după cum zice lumea, oare de ce mai trăim? Și totuși de ce Cătălin nu a mai dat niciun semn de viață de cand a plecat până la regăsire? De ce in ultima seară a profitat de ocazie și te-a atras in păcat? Dacă te iubea așa cum zicea oare de ce nu a “luptat” pentru tine după regăsire? De ce ți-a dat doar o “amărâtă” de carte de vizită? Șterge, oare, o carte de vizită toți anii de așteptare și indiferența lui? De ce să-l cauți tu și nu o face el? Tu l-ai așteptat și tot tu să-l cauți? El nu a făcut nimic pentru tine și a mai plecat și pentru a doua oară…lăsându- te iar suferind. ..frumos din partea lui. Ar fi bine să vorbești cu soțul tău, fără a-i povesti cele întâmplate, să încerci să salvezi căsnicia. Ar fi o bună idee să știi de ce lipsește soțul, dacă nu are pe altcineva. Părerea mea pentru toată lumea: nu trebuie să “pozezi” in ceva in ochii lumii dacă nu ești într-adevăr. Fericirea este acolo unde sufletul este împăcat și liniștit.
Frumos spuns, Mihaela! Greu de aplicat!
Este nevoie de multa munca si lucru cu propria persoana pentru a ajunge la aceasta liniste si implinire sufletesca.
Adevarat ca nu e imposibil. De aceea suntem aici, de aceea aceasta comunitate.
Pentru a ajunge sa traim acea viata la care visam si pe care o meritam!
Multumim de mesaj!
Eu cred ca Maria trebuie sa caute in sufletul ei raspunsul.Viata mea ca om nu trebuie evaluata prin prisma celorlalti, nici macar ai copiilor. Nu spun ca nu avem responsabilitati ca si parinti, dar fiecare dintre noi are propria viata al carei curs nu poate asemanat cu nici un altul. Copiii cresc si indiferent de calea aleasa de Maria, ei pot sa o judece. Nu exista retete, reteta e in fiecare dintre noi si cu cat este mai greu sa iei o decizie, cu atat te simti mai usurat dupa ce ai facut-o. Maria sa se gandeasca unde si cum vrea sa fie peste 5, 10 ani. Sunt sigura ca indiferent ce solutie va alege, va fi cea mai buna pentru ea. Ii doresc tot binele si puterea de a face schimbarile de care are nevoie in viata ei.
Multumim pentru mesaj si urari. Nici nu aveti idee cat de mult conteaza fiecare gand de la voi.
A IUBI, nu este un pacat…indifferent de varsta si situatie. Nu trebuie sa se simta vinovata de nimic!!!
Trebuie doar sa aiba curajul sa faca ceea ce simte si gandeste ca ii este bine atat ei cat si copiilor!!!
Da, Daniela! Daca ar sti care este acest bine al ei si al copiilor, nu ar mai fi apelat la noi. Oricum sunt sigura ca toate aceste mesaje o vor ajuta mult.
Multumim!
Sant de acord cu Aaa! orice femeie care are copii stie ca atunci cand vin acestia ea se schimba atat fizic cat si din punct de vedere al prioritatilor.Asta nu inseamna ca relatia cu sotul trebuie neglijata!
Am si eu doi copii si un sot care munceste foarte mult si “uita” de mine uneori,dar daca eu nu fac nimic sa-i “reamintesc” ca exist ,cine sa faca?! si da, am avut si eu admiratori care erau gata oricaand pentru o aventura,dar niciodata nu mi-am inselat sotul.
Odata am primit un dus rece de la un bun prieten comun care mi-a zis asa:si ce daca-l lasi,crezi ca o sa gasesti un altul mai bun?!
ideea este ca o relatie trebuie intretinuta de amandoi,dar CHEIA este intotdeauna femeia.Daca sa zicem iti lasi sotul si te duci dupa celalalt,cum crezi ca va fi viata voastra din punct de vedere material?Daca va vrea sa-ti asigure tie si copiilor tot ce ai avut inainte,cat crezi ca va sta acasa?oare nu tot cat sotul?si cum se va purta cu copiii tai? te asigur ca nu la fel ca tatal lor,din pacate…
Multumim Aura pentru mesaj si pentru ca ne-ai impartasit din experienta ta. Sunt sigura ca nu doar Maria va fi ajutata de aceste randuri ci si alte femei din comunitate aflate acum la inceput de drum.
In fata aceleiasi situatii, mi-am ascultat inima. Nu voi regreta niciodata ca am facut asta, pentru ca inima stie mai bine decat ratiunea. Cred ca lumea ar fi un loc mai bun daca oamenii si-ar da, pur si simplu, voie sa fie fericiti. Eu votez pentru fericire, in orice context. Nu le este de ajutor nici sotului nici copiilor daca ea e nefericita. Cel mai frumos o spun companiile aeriene: asezati-va propria masca de oxigen inainte de a le veni in ajutor celorlalti. Atata timp cat ea nu este implinita sufleteste, nici cei din jurul ei nu vor fi.
Este adevarat, in teorie este mai simplu decat in practica. In plus, nimeni nu poate garanta ca viata de langa celalalt va fi mai frumoasa sau mai usoara pe termen lung. Pana la urma, relatiile se erodeaza in timp si nu stim niciodata ce ne asteapta. Dar experienta de pana acum mi-a aratat ca regretam mai degraba ca nu am incercat sa schimbam ceva in contextul in care suntem nefericiti.
Este tanara inca. E la varsta la care multe femei abia incep sa se gandeasca la viata de femeie… Nu sunt in locul ei. Nimeni nu este. Nu pot sa ii ofer sfaturi unei persoane pe care nu o cunosc. O alegere presupune mai mult decat o parte a povestii sau o singura perspectiva.
Ca sa concluzionez, insa, pusa in aceeasi situatie, am ales sa plec si sa imi gasesc fericirea. Am gasit-o si am savurat-o din plin. Nu a avut finalitatea pe care mi-am dorit-o. Dar de un milion de ori daca as fi pusa sa aleg, as face aceeasi alegere.
Felicitari pentru alegere Oana si pentru puterea pe care ai avut-o ca sa iei aceasta decizie.
Pana la urma cea mai buna decizie este cea care nu iti lasa regrete.
Multumim ca ai impartasit cu noi o bucatica din inima ta.
O zi minunata, Oana!
Din cate am inteles din povestea ta, si tu ai luat o decizie de a pleca la un moment dat dintr-o relatie care nu iti facea bine. Ma insel?
Cred ca, de fapt, sunt 2 parti ale deciziei:
1. cu sau fara actualul sot
2. cu sau fara Catalin.
Ar trebui disecate pe aceste doua planuri, si nu amestecate.
In cazul meu, daca as fi decis sa las pe cineva pentru altcineva, mi-ar Asadar, decizia initiala a fost intre a ramane maritata si nefericita sau divortata si neinteleasa de societate, dar cu posibilitatea de a gasi, la un moment dat, fericirea.
Nu pretind ca am cheia raspunsului corect la reteta vietii. Dar pana la urma intreaga noastra viata e un cumul de alegeri. Intrebarea e ce facem in fata unei alegeri care ni se demonstreaza a fi gresita: mergem mai departe pe acelasi drum, desi stim ca nu duce nicaieri, sau cautam un alt drum care are 50-50% sanse sa duca undeva?
Eu nu cred ca l-ai ales gresit pe Liviu.Nu stiu ce a vrut Catalin de la tine dar sigur momentul de extaz nu insemna dragoste.Este doar o criza Maria. O sa treci cu bine peste asta.Fii frumoasa si fericita pentru tine si familia ta.Ia experienta asta ca pe o invatatura si nu te mai condamna.Gura lumii nu conteaza. Iarta-te si mergi mai departe.Bucura-te de copiii tai si impartaseste cu ei si cu sotul tau viata.Undeva ati lasat amandoi sa va scape fericirea dar o puteti gasi din nou.
Iertarea e cea mai importanta! Orice fapta din trecutul tau are in spatele ei o intentie pozitiva. Nu ai fi facut asta daca erai multumita de relatia de cuplu.
Nu te poti judeca cu mintea si experientele de astazi pentru faptele pe care le0ai facut cu mintea si cu experientele de ieri.
Fiecare actiune si fiecare consecinta este o lectie de care avem nevoie in evolutia noastra!
Multumim Carmen de mesaj!
Maria, nu putem noi sa ti spunem ce sa faci, ce e bine si ce e rău, pt ca tu trăiești toate acestea….
Încearcă sa ti dai seama ce vrei, si fa ti curățenie in gânduri, trebuie de asemenea sa ii deschizi ochii soțului tău si sa il provoci sa fie un soț si un părinte complet, nu doar cu numele, si lucrați amândoi ca relația sa meargă, asta daca mai exista sentimente, si cum zicea si cineva mai sus, mergi / mergeți la un specialist sa va ajute, sa va sfătuiască.
Si treci peste ce a fost, nu te mai crampona de trecut, nu mai retrai trecutul, îți faci rău si nu te poti focusa la prezent si viitor…
Ai grija de tine si de copiii tai, caută forța in ei si înlăuntrul tău si Dumnezeu sa va ajute, si sa ti lumineze mintea.
Stefania
Sunt convinsa ca aceste mesaje si ganduri de la voi o vor ajuta sa isi clarifice sentimentele si actiunile viitoare. Multumim Stefania de mesaj.
Cine e Catalin? E doar o umbra din trecut. Barbatul “ideal” te ia cu el sa ii fii altaturi. Nu te abandoneaza ani de zile :). Unele l-am cunoscut pe Catalin si doar o amintire din trecut. Dar Liviu? Nu a reusit sa isi stabileasca conexiunea cu el. Sotul/iubitul ar trebui sa fie prietenul tau cel mai bun nu cel care tine locul parintilor ei. Nimeni nu iti poate oferi nimic mai mult pe lumea asta decat ceea ce iti oferi tu tie insuti. Si sa traiesti o viata “perfecta” singura in cuplu,singura un lume e oare o obtiune? Copii cresc si pleaca dar noi ce viata alegem sa traim?
Bună, din pacate fiecare om în viața lui joaca mai multe roluri. În aceasta poveste Maria a uitat de ea. A jucat după scenariul societati rolul soției , rolul mamei, rolul femei cu o familie de invidiat…și atât. E o viață tristă! Maria tu ce îți dorești? Ce te face fericită? Când te uiți în oglindă tu cine ești? Ești cea mai realizată femeie din grupul tău de prietene? Ești orgoliul familiei tale de apartenența? Maria tu cine ești? Fiecare om are un singur rol de jucat pe lumea ăsta…al lui. Acel rol il construim singuri. Ceia ce trebuie sa faci tu Maria e sa-ti construiești propria realitate .Numai atunci vei fi fericita cu adevărat și vei avea puterea sa infrunti toate problemele. Esti singura persoană care poste lua o decizie pentru ca numai sufletul tău știe ce e bine pentru el. Lăsa moralitatea la o parte…treci peste toate barierele minți…visează…imaginează…și vei găsi toate răspunsurile la problemele tale.
Buna, am citit aceasta poveste de viata si m-am regasit cu totul in ea… am trecut si eu printr-o situatie asemanatoare cu ceva ani in urma si nu pot sa imi dau cu parerea despre ce alegere ar trebui sa faca Maria, dar ii pot impartasi din experienta mea. Catalin al meu a plecat din viata mea in circumstante mai urate decat a facut-o al ei. Mi-au trebuit aproape 2 ani sa imi revin, sa pot iubi din nou si am facut-o atunci cand l-am intalnit pe sotul meu. Dupa aproape 10 ani de casnicie, a aparut din nou in viata mea fostul, si la fel, dupa simple discutii ca intre prieteni s-a ajuns la marturisiri de genul ” am facut cea mai mare greseala cand am plecat de langa tine” sau “te vreau langa mine din nou”, cuvinte pe care imi doream atat de mult sa le aud. Intr-un moment de slabiciune m-am lasat vrajita de acel “what if” si mi-am tradat sotul intalnindu-ma cu fostul fara ca el sa stie. Din fericire insa nu s-a intamplat sa merg atat de departe ca ea, spre norocul meu. El devenise din ce in ce mai insistent, vrea sa petrec tot mai mult timp cu el, incerca sa ma ia de langa sot iar eu ma luptam cu mine insusi, cu dorinta de a fi cu el si remuscarile pe care le aveam la gandul ca ceea ce fac acum l-ar putea rani teribil pe cel de langa mine. Fostul era atat de sarmant, de tentant, ma facuse sa simt din nou fluturi in stomac… pe cand sotul meu era mereu morocanos si stresat si in ultimul timp incepusem sa ii vad doar defectele, uitand de toate clipele frumoase petrecute impreuna, de momentele de fericire, de tot ce avea el mai bun si de iubirea pe care el mi-a oferit-o mereu neconditionat. Trebuia sa fac o alegere, nu mai puteam continua asa! Asa ca m-am retras in mine, am inceput sa analizez la rece totul, sa imi pun ordine in ganduri si din fericire pt mine am facut alegerea corecta : l-am ales pe sotul meu. El era cel care mi-a fost mereu alaturi, care m-a pus mereu pe primul loc, care nu m-a abandonat si nu m-a ranit niciodata. Nimic nu avea sa imi garanteze ca fostul putea sa imi ofere toate acestea, asa ca am decis sa nu risc si sa lupt pentru casnicia mea. Am inceput sa imi amintesc toate clipele frumoase petrecute cu sotul meu, sa nu mai fiu atat de atenta la defectele lui si sa il apreciez pentru calitatile lui, sa fiu mai atenta cu el si sa ii arat cat de mult conteaza fiecare gest de afectiune pe care il face si totul a fost bine… pana cand a aflat despre tradarea mea. Atunci a fost adevarata incercare. M-a durut groaznic sa vad durerea pe care i-am cauzat-o si mi-am jurat sa nu il mai ranesc niciodata! El m-a iertat, dar i-a fost foarte greu sa treaca peste, sa aiba din nou incredere in mine, sa aiba din nou incredere in el. Acum insa suntem mai fericiti ca niciodata, iubirea noastra e mai puternica ca oricand si nu am putea trai unul fara celalalt. Sper sa iti acorzi si tu aceasta sansa, sa fii doar tu cu gandurile tale, sa poti analiza la rece lucrurile si sa poti face cea mai buna alegere pentru tine. N-ar strica sa discuti cu un psiholog, el te-ar putea ajuta sa vezi totul mai clar.
Dumnezeu ne da viata ca sa o traim asa cum consideram noi. Fericirea fiecaruia nu este legata de nimic din exterior, ea vine din suflet plin implirea acestuia. In opinia mea Maria ar trebuii sa vorbeasca cu propriul suflet. Sa se detaseze de tot ce o inconjoara si sa faca ceea ce ii spune sufletul. Mesajul sufletului il va recunoaste usor, pentru ca este acea vibratie ce te umple de o fericire absoluta. E destul de greu dar nu imposibil. Nu am calitatea de a imi da cu parerea despre ce sa faca sau nu, nici macar eu nu stiu ce as face in astfel de situatie. Nu o judec si nici nu consider ca a facut ceva gresit.Nici nu ar trebuii sa tina cont de ce va zice lumea pentru ca lumea nu traieste viata ei. Viata noastra este consecinta propriilor alegeri. Ii doresc doar ca alegerea pe care o va face sa o umple de fericire si sa aiba o viata frumoasa.
Buna,dragele mele.Citeam pe aici o multime de pareri.Adevarul este ca orice ai face lumea oricum te va judeca.Important este sa faci ce este mai bine pentru tine.Uneori este sanatos sa fii egoist,sa te gandesti la fericirea si implinirea ta.Un barbat nu te poate face fericita daca tu nu te simti in deplina armonie cu tine insati,indiferent ce ti-ar oferi.Asa ca,sfatul meu pentru Maria este sa incerce prin orice mijloace(si acum exista multe posibilitati)sa se accepte si sa se iubeasca pe ea insasi si abia apoi sa ia o decizie.
…si iată biletul mult dorit. Maria ajunge langa Catalin. Fericirea o imbata. Petrec nopti de dragoste fara numar. De fapt, nu chiar fara numar. La inceput, in fiecare zi. Apoi de trei ori pe săptămână. Apoi doar in weekend. Sau nici atunci. Probleme de ocupatie si bani incep sa apara. Maria isi aduce aminte si prima cearta cu Catalin. A venit mai repede decat credea…si el s-a răstit mai tare decat si-ar fi imaginat posibil…
Acum sufletul ei e iar gol…si ii e dor de Botosani…de amicii ei…
Nu si-ar fi imaginat niciodată ca ajunge iar aici. Cum e posibil? Daca ar fi stiut…
PS. Sunt primul bărbat care comentează? :))))
Ai dreptate Ovidiu!!!!!!!!!!
Fie ca exista un Catalin sau nu, o viata traita in acel mod in care o traieste Maria nu este deloc sanatos, si ea stie foarte bine asta… ajunge sa nu se iubeasca pe sine si de aici evident nimic bun nu va veni, ba din contra. Practic ce se petrece acum cu ea – ma refer strict la relatia cu Liviu si viata ei de femeie- este rezultatul unei alegeri neinspirate facuta cu ani in urma; ma refer la faptul ca sufletele lor, al Mariei si al lui Liviu, nu se intalnesc cu adevarat, desi alte lucruri sunt frumoase si implinitoare, totusi sufletele nu se intalnesc, iar fara aceasta intalnire nu exista relatia dintre ei. Asta nu este vina nici a unuia si nici a celuilalt, ci asa sunt ei si asa compatibilitate au (nu au). Nimeni, absolut nimeni, nu va putea trai o existenta fericita daca nu o traieste cu SINCERITATE, sinceritate fata de sine si fata de ceilalti. De fiecare data sinceritatea este cea mai buna “reteta” de a rezolva conflictele, fie ele interioare si exterioare. Asta nu presupune ca e usor (pentru o vreme numai), insa ne pune pe calea curata, calea “ghidata” de sufletul nostru, cu nevoile si aspiratiile lui. Intrebarea este: crezi ca ai putea vorbi cu Liviu si discuta problemele de cuplu, necomunicare sufleteasca dintre voi, pentru ca de fapt aceasta este problema voastra, ci “problema” voastra nu e Catalin. Daca atii putea rezolva aceasta, ar fi o solutie frumoasa, v-ar ajuta pe toti. Ar fi interesant sa-i auzi si versiunea lui, s-ar putea sa auzi de la el ca si el are aceeasi neimplinire, iar comunicarea, discutia va va ajuta sa gasiti o solutie prielnica pentru amandoi, fie sa alegeti din nou sa cresteti impreuna, daca se poate, fie sa va urmati fiecare calea (asa cum poate ca ar fi trebui sa o faceti acum cativa ani inainte de a va casatori). Lucrurile se pot indrepta in orice moment, deci niciodata nu este tarziu. Deci aceasta “poveste” cu Liviu e nevoie sa fie rezolvata de sine statator de cea cu Catalin, pentru ca e dreptul tau sa fii fericita, si si el, Liviu, sigur si in sufletul sau e ceva si nu simte ca e in relatia “ideala”.. Iar acum trecand la cea de-a doua “poveste”, cea cu Catalin, ar interesant de stiut ce s-a petrecut atunci cand a plecat prima oara si care ii sunt adevaratele sentimente. Faptul ca re-apare in viata ta dupa ani, din intamplare, cand tu te simti neimplinita si nefericita in relatia cu Liviu s-ar putea sa dea asa o aura de “ideal” dupa care tu esti “flamanda”, in cautare. Dar sunt oare adevarate sentimentele lui, a stiut cu ani in urma cand urma sa te casatoresti, si daca a stiut a zis ceva, si ce a zis, care i-a fost atitudinea fata de faptul ca urma sa te casatoresti… Sugestia mea este ca si daca sentimentele lui Catalin sunt sincere, tot ar trebui sa iei o pauza pentru tine, un timp cu tine (chiar fie si cu copii alaturi) in cazul in care alegeti tu si sotul tau sa urmati drumuri diferite, si sa revizuiesti niste lucruri cu tine, ce-ti place, cum te simti, ce fel de barbat iti doresti, la ce nu esti dispusa sa renunti (pentru ca e important pentru tine si sufletul tau) intr-o relatie, la un barbat, sa reiei “fraiele” propriei vieti si sa te bucuri de faptul ca ai grija tu insati de tine, ca te descurci si singura, ca poti fi pe picioarele tale fara sa depinzi de nimeni, practic sa te simti bine cu tine insati si sa te iubesti, sa-ti redescoperi libertatea si fericirea… si abia atunci, daca Catalin e sincer si se “mai potriveste in peisaj” e binevenit si puteti merge mai departe impreuna, iar daca nu va fi Catalin cu ajutorul lui Dumnezeu va fi altcineva care te merita… Cat de judecata celorlalti s-ar putea sa nici nu mai conteze cand proprii tai copii vor creste si treptat vor intelege ca tata si cu mama nu se iubesc si nu s-au iubit niciodata si or sa le para rau ca a fost asa sau poate chiar va vor judeca pana or sa inteleaga si ei in timp niste lucruri. Iar despre judecata celorlalti, cine nu greseste?!?!?!? Nu ai tu treaba cu ei, nu esti prima si nici ultima care isi va urma propriul drum (daca asta veti alege impreuna sa faceti), ceilalti te vor invidia si daca ramai asa cum esti acum si daca vei urma un alt drum… asa ca nu tot nu o scoti la capat cu “ceilalti”. Multa inspiratie si credinta in tot ce-i mai bun si este pentru tine, pentru sufletul tau!
Eu cred ca e foarte important sa comunicam.Dumnezeu ne-a dat o singura cale in viata….CALEA DREAPTA….noi alegem daca mergem drept sau la intersectie facem la stanga sau la dreapta…sa gandeasca cu mintea nu cu inima avand si cei doi copii….doi ingerasi minunati….dar se mai spune ca tata nu e cine te FACE ci cine te CRESTE…….
Cred ca Maria are de lucrat cu ea insasi.Uneori actionam din frica(de ex Maria sa isi identifice fricile care au impins-o intr-o casnicie cand inima ei era la altul).In frica luam decizii gresite dar nu ne putem absolvi de responsabilitatea deciziilor noastre si de consecintele lor.Drumul spre maturizare e construit si din greseli dar mai ales sa fii responsabil de greselile facute.Maria in urma abandonului lui Catalin s-a refugiat in casnicia cu Liviu apoi in dragostea copiilor si apoi in atentia lui Catalin.Catalin a plecat,Maria trebuie sa-si infrunte sentimentele sa se vindece de trecut,sa il ierte pe Catalin pt abandon(un barbat lupta pt femeia lui),apoi sa se ierte pe ea pt ca a ales refugiul intr-o casnicie in care ea nu a oferit dragostea 100%,inima ei fiind impartita,in adancul ei nutrind inca sentimente pt Catalin, fara sa isi dea seama poate…Liviu i-a oferit tot, dar nu a primit inapoi tot,ca urmare a gasit si el un refugiu oricare ar fi fost acela.Maria s-a refugiat in dragostea pt copiii ei iar Liviu nu a mai primit suficienta atentie,apreciere, timp din partea ei ca sotie;pasiunea,daruirea si abandonul total in bratele lui Liviu nu s-au realizat pt ca ea inca avea sentimente pt Catalin.Liviu dorea sa faca dragoste cu ea nu doar sex,dar sentimentele ei fiind la Catalin posibil ca inconstient nu a daruit lui Liviu ceea ce ar fi trebuit sa ofere si el s-a refugiat in munca sau lipsa de acasa etc.fara sa ii mai ofere ei ceea ce ar fi asteptat de la el,iar cercul vicios continua.Apare Catalin,dar nu apare la intamplare ci iubirea din inima ei l-a atras…E un conflict intre inima si minte pe care doar Maria il poate rezolva. Cum????????? Raspunsul e inauntrul ei.Acolo sa caute…nu in afara…raspunsul e in ea.
Complicata este viata … seamana izbitor de mult cu povestea vietii mele. Am trecut si eu prin toate aceste zbateri.
SINGURA solutie este ca Maria, sa se iubeasca mai mult pe sine, sa nu se mai gandeasca la Catalin, este doar un vis adolescentin, o mica escapada… atat.
Daca se simte vinovata fata de sot, inseamna ca isi iubeste sotul. Sa nu uitam ca si sotul inselat este vinovat pentru escapada, pentru ca a neglijat-o.
Zicala zice asa: “Nu da porumbelul din mana, pentru cel de pe gard”
Maria, nu-ti lipseste nimic! Ai familie, esti sanatoasa, un om care stie sa te iubeasca in felul lui, casa, vacante, posibilitati materiale sa te dezvolti spiritual , intelectual etc.
Cea mai frumoasa meserie de pe pamantul acesta este aceea de mama, ti-o jur! copii cresc tare repede, bucura-te de fiecare moment din viata lor!
Daca exista un gol, umple-l cu ceva frumos: muzica, dans, sport citit, prietene, meditatie, rugaciune, gasesti tu ceva care sa te faca fericita.
Femeie esti, completa, minunata, perfecta…. nu e nevoie de un barbat sa-ti arate acest lucru!!!
ZAMBESTE, VIATA E FRUMOASA SI PROVOCATOARE! STERGE CU BURETELE TRECUTUL , FARA REMUSCARI!
Maria nu pre ne spune de ce sau indepartat unul de altul sau daca a existat vreodata iubire si pasiune?.Nici iubirea ei nu pare un om care sa stie ce vrea daca o iubea cu adevarat luptau pt iubirea lor atunci dar el nu o mai cautato,daca nu ar fi copii ai zice mai dai o sansa dar nu cred ca merita cred ca intre ei e vorba de atractie fizica nu de alte sentimente pe care sa pui bazele unei familii ,faptul ca nu s a insurat ca,ce i a zis el e tex(nu a mai putut iubi asa).Cit daca sa i spuna sotului eu zic sa nu ii spuna sinceritatea nu e buna intotdeauna si uneori chiar raneste poate si el a gresit undeva .daca ea regreta e suficent a constietizat gresala sa invete sa se ierte . De Liviu spunea ca e un om minunat atunci ea trebuie sa lupte pentru iubirea ei si a familiei ei pentru ca nu a dus o viata grea linga Liviu dupa cum spune trebui sa reaprinda flacara ibirii lor.Multa intelepciune iti doresc Maria
1. Este important sa faci ce iti spune inima. De acolo vine cel mai corect sfat.
2. Iti poti asuma consecintele alegerii tale?
Tinand cont de aceste 2 puncte, cu siguranta vei lua decizia corecta.
Nu cred ca trebuie luate decizii cu mintea la cald sau motivate de dominatia impulsului de moment.Pentru mine este cat se poate de clar ca nu iti iubesti sotul,altfel nu l-ai fi inselat;si oricat de tentanta si promitatoare ar fi oferta lui catalin de a-l cauta…,da-mi voie sa-ti aduc aminte ca te-a dezamagit in trecut.Oare cum ai reactiona daca te-ar dezamagi si a doua oara? Draga,Maria,pune-ti gandurile in ordine.Ordoneaza-ti prioritatile si nu lasa pe nimeni sa te calce in picioare sau sa te faca sa simti ca meriti mai putin.Invata sa te iubesti si sa te accepti asa cum esti fara a cauta aprobare in ochii vreunui barbat.Invata sa iti placa imaginea din oglinda cu toate imperfectiunile si perfectiunile ei.Nu te arunca dintr-o relatie intr-alta crezand ca asa iti vei gasi salvarea.Petrece ceva timp de calitate cu tine insati si invata sa te bucuri de propria-ti companie si de cei 2 copii frumosi ai tai.Ai sa vezi ca dragostea vine la tine cand o astepti mai putin.Bucura-te de viata,Maria,si succes pe mai departe.Pupici.
Cred cu tarie ca Maria ar trebui sa se intoarca in interiorul ei si sa inceapa sa se iubesca pe sine. Iubirea de sine vindeca totul.Tot ce se intampla in viata ei este pentru binele ei maxim, nimic nu este o coincidenta.Poate are de invatat o lectie sau mai multe. Singurul raspuns pe care vrea sa il afle se gaseste in inima ei , in interiorul ei.Am un mesaj pentru Maria : Tu esti cea mai importanta din toata aceasta situatie , ca sa ii poti iubi pe ceilalti trebuie mai intai sa te iubesti pe tine , sa te vindeci de toate ranile pe care le ai.Ai atras cu un scop aceasta situatie si anume ca sa iti inalti sufletul. Asculta-te pe tine cu atentie. Multumesc